Mai jos găsești regulile valabile în 2026, cu cifre verificate și exemple de calcul, ca să știi exact unde se află firma ta și ce urmează dacă se apropie de prag.
Ce înseamnă să fii neplătitor de TVA
O firmă sau un PFA neplătitor de TVA funcționează în așa-numitul regim special de scutire pentru întreprinderile mici. Emite facturi fără TVA, nu depune deconturi de TVA și nu virează taxa la buget pentru vânzările proprii.
Reversul e la fel de important: TVA-ul plătit furnizorilor nu se mai recuperează. Dacă cumperi un laptop de 6.050 lei cu TVA inclus, costul tău este 6.050 lei, nu 5.000. Pentru o afacere cu achiziții mici, diferența contează puțin. Pentru una care cumpără marfă sau echipamente scumpe, poate conta enorm.
Orice firmă nou înființată pornește ca neplătitoare de TVA, cu excepția cazului în care alege de la început înregistrarea.
Plafonul de scutire în 2026: 395.000 de lei
Limita sub care poți rămâne neplătitor de TVA este de 395.000 de lei cifră de afaceri într-un an calendaristic. Pragul a crescut de la 300.000 de lei începând cu 1 septembrie 2025, iar 2026 este primul an întreg în care se aplică noua valoare. Regula e aceeași pentru SRL, PFA sau întreprindere individuală.
Câteva detalii schimbă mult calculul:
- se adună cifra de afaceri de la 1 ianuarie, continuu, nu doar la final de an;
- se ia în calcul valoarea operațiunilor care ar fi taxabile dacă ai fi plătitor, plus anumite operațiuni scutite cu drept de deducere;
- operațiunile al căror loc de livrare sau prestare este în afara României nu intră în plafon, deci un programator care facturează doar clienți din Germania nu își consumă plafonul cu acele facturi;
- plafonul se raportează la cifra de afaceri, nu la profit și nici la încasări.
Pe 1 ianuarie contorul se resetează. O firmă care a încheiat anul la 390.000 de lei începe noul an de la zero.
Ziua în care depășești plafonul
Aici s-a schimbat cel mai mult. Până în 2025, aveai la dispoziție câteva zile după finalul lunii ca să ceri înregistrarea. Acum, cererea se depune cel târziu în ziua în care plafonul este depășit, prin formularul 700 transmis în Spațiul Privat Virtual al ANAF.
Mai mult, devii plătitor chiar cu tranzacția care produce depășirea. Să luăm un exemplu:
- o firmă are, la mijlocul lui septembrie, o cifră de afaceri de 380.000 de lei;
- emite o factură de 30.000 de lei, iar totalul urcă la 410.000;
- factura de 30.000 de lei se emite integral cu TVA, adică încă 6.300 de lei TVA, nu doar pentru cei 15.000 de lei care trec peste prag;
- toate facturile de după aceea poartă TVA.
Dacă știi că un contract mare urmează să te scoată din scutire, e mult mai bine să discuți prețul cu clientul înainte. Altfel, riști să plătești TVA-ul din propriul buzunar.
Diferențele practice dintre cele două regimuri
| Criteriu | Neplătitor de TVA | Plătitor de TVA |
|---|---|---|
| Condiție | Cifră de afaceri sub 395.000 lei pe an | Peste plafon sau prin opțiune |
| Facturi emise | Fără TVA | Cu TVA de 21% sau 11%, după caz |
| TVA la achiziții | Devine cost | Se deduce, dacă achiziția e folosită pentru operațiuni taxabile |
| Declarații de TVA | Nu depui decont de TVA (cu excepția operațiunilor intracomunitare) | Decont de TVA (formularul 300) lunar sau trimestrial, plus declarația informativă 394 |
| Preț pentru persoane fizice | Mai mic la aceeași marjă | Mai mare cu TVA-ul adăugat |
| Preț pentru firme plătitoare | Fără avantaj real | Neutru, clientul își deduce TVA-ul |
Tabelul ascunde o nuanță pe care o subestimează mulți antreprenori: contează cine sunt clienții. Un cabinet de design care lucrează doar cu firme plătitoare de TVA nu pierde nimic devenind plătitor. Clientul primește factura cu 21% în plus, dar își recuperează suma. Un salon de înfrumusețare care vinde doar persoanelor fizice are altă problemă: o ședință de 200 de lei fie devine 242 de lei, fie salonul încasează tot 200 și cedează statului 34,71 de lei din ei.
Cotele de TVA aplicabile în 2026
Din 1 august 2025, România are o cotă standard de 21% și o singură cotă redusă, de 11%. Vechile cote de 5% și 9% au fost comasate, iar cota standard a urcat de la 19%.
Cota de 11% se aplică doar categoriilor enumerate expres în Codul fiscal, printre care alimentele, medicamentele de uz uman, apa potabilă, cărțile, cazarea și serviciile de restaurant și catering. Pentru tot restul, inclusiv majoritatea serviciilor între firme, se aplică 21%. Când nu ești sigur, verifică încadrarea cu contabilul înainte de prima factură, pentru că o cotă greșită se corectează greu după ce a trecut prin e-Factura.
Pentru calcule rapide: la un preț fără TVA de 1.000 de lei, TVA-ul este 210 lei. Dacă pornești de la un preț cu TVA inclus, extragi taxa prin procedeul sutei mărite: prețul înmulțit cu 21 și împărțit la 121.
Neplătitor, dar cu cod special de TVA
Mulți antreprenori descoperă abia la primul control că statutul de neplătitor nu îi scutește de orice obligație legată de TVA. Dacă plătești reclame pe Facebook sau Google, abonamente la softuri facturate de firme din alte state UE sau servicii de la un freelancer european, ai nevoie de un cod special de TVA înainte de prima achiziție. La servicii nu există plafon: obligația apare de la primul euro.
Codul se obține tot prin formularul 700 și nu te transformă în plătitor. Facturile tale către clienții din România rămân fără TVA. Doar că, pentru serviciile cumpărate din UE, calculezi TVA-ul de 21% în România, îl declari prin decontul special 301 și îl plătești până pe 25 ale lunii următoare, fără drept de deducere. Se adaugă declarația recapitulativă 390.
La bunurile cumpărate din alte state UE regula e alta: obligația apare abia când achizițiile depășesc 10.000 de euro pe an, adică 34.000 de lei. Sub acest prag, plătești TVA-ul din țara furnizorului, care rămâne în costul produsului.
Înregistrarea prin opțiune: când are sens
Nu trebuie să aștepți depășirea plafonului. Poți cere înregistrarea în scopuri de TVA oricând, inclusiv la înființarea firmei. Varianta asta are sens în câteva situații concrete:
- lucrezi aproape exclusiv cu firme plătitoare de TVA, pentru care factura cu TVA e neutră;
- faci la început investiții mari, cum ar fi un utilaj de 120.000 de lei plus TVA, iar recuperarea celor 25.200 de lei TVA îți îmbunătățește serios lichiditatea;
- cumperi marfă pentru revânzare, unde TVA-ul nerecuperat ți-ar mânca direct din adaos;
- știi sigur că vei depăși plafonul în primele luni și vrei să eviți trecerea în mijlocul unor contracte.
Pentru un consultant sau un freelancer cu clienți persoane fizice și cheltuieli mici, înregistrarea voluntară aduce de obicei doar birocrație și prețuri mai mari.
Cum ieși din sistemul de TVA
Drumul invers există, dar are condiții. O firmă înregistrată în scopuri de TVA poate cere scoaterea din evidență dacă cifra de afaceri a rămas sub plafonul de 395.000 de lei, atât în anul precedent, cât și în anul curent până la data cererii. ANAF soluționează solicitarea până la finalul lunii în care a fost depusă, iar firma depune un ultim decont de TVA.
Merită calculat atent înainte. La ieșire pot apărea ajustări ale TVA-ului dedus pentru bunurile de capital și stocurile rămase, astfel că o parte din taxa recuperată anterior se poate întoarce la buget.
Întrebări frecvente
Care este plafonul de TVA în 2026?
395.000 de lei cifră de afaceri realizată într-un an calendaristic. Sub acest prag poți rămâne neplătitor de TVA.
Un PFA are același plafon ca un SRL?
Da. Plafonul se aplică oricărei persoane impozabile, indiferent de forma de organizare: SRL, PFA, întreprindere individuală sau profesie liberală.
Microîntreprinderea înseamnă automat neplătitor de TVA?
Nu. Impozitul de 1% pe venit ține de regimul de impozitare a firmei, iar TVA-ul este o discuție separată. În 2026, plafonul pentru microîntreprindere este de 100.000 de euro, iar cel pentru TVA de 395.000 de lei. O microîntreprindere poate fi foarte bine plătitoare de TVA.
Ce cote de TVA se aplică în 2026?
Cota standard de 21% și cota redusă de 11%, aceasta din urmă doar pentru categoriile prevăzute expres de lege.
Dacă sunt neplătitor, trebuie să folosesc e-Factura?
Da, pentru facturile către alte firme. Obligația de raportare în e-Factura nu depinde de statutul de plătitor sau neplătitor de TVA.
Facturile către clienți din străinătate intră în plafon?
Operațiunile al căror loc de livrare sau prestare este în afara României nu se iau în calcul la plafonul de scutire. Încadrarea corectă depinde însă de tipul serviciului și de statutul clientului, așa că merită verificată caz cu caz.